Traim in www

Azi si maine, la Facultatea de Drept are loc PR AdFair, un targ de joburi si intershipuri pentru studenti, unde agentii de PR si publicitate isi prezinta activitatea, au loc conferinte si workshop-uri. Pe my lovely people ii gasiti la standul 9, alaturi de proiectele lor: AdPrint, Internetics si Gala Societatii Civile. Exista intership, exista voluntariat, exista joc...va asteptam.

Scopul acestui post este, de fapt, altul. Vreau sa povestesc despre o conferinta la care am participat. O conferinta despre social networking, si cat de importanta este prezenta in mediul online pentru un comunicator. Pana aici toate bune si frumoase, invatam lucruri noi.
Problema a fost, de fapt, speech-ul lui Bobby Voicu care m-a lovit de nu am stiut ce s-a intamplat cu mine. Ma regaseam in toate cuvintele lui, in toate exemplele de asa nu. Si nu, nu am poze cu mine in costum de baie la avatar, dar cuvintele lui m-au facut sa ma analizez si sa descopar urmatoarele:
- nu stiu sa imi argumentez parerile...din lene, din egoism, daca eu zic ca un lucru nu e bun, nu mai conteaza si de ce
- am frica de ridicol. asta e motivul pentru care am tinut ascuns blogul destul de mult timp, de frica acelor comentatori anonimi(aveam o parere prea buna despre mine, oricum nu ma citeste nimeni)
- vreau prea multe de la mine, si imi pierd naturaletea. in multele incercari anterioare de a tine un blog, am incercat subiecte de tot felul, unele mai "culturale" decat celelalte, si ma pierdeam in cuvinte si nu ma mai intelegeam nici eu...
- scuza "nu am timp" nu o mai cred nici eu. scriu destul de rar, pentru ca imi fac 10 formulari in cap si ma gandesc 3 zile ca intr-un final sa scriu tot ce imi trece prin cap, dar scuza mea ca nu am timp sa ma ocup

In urma celor sesizate, voi face urmatoarele schimbari:
- trebuie sa gasesc argumente la toate lucrurile pe care nu le suport, e o lista lunga, o sa o gandesc si revin cu ea
- trebuie sa gasesc argumente pentru toate lucrurile care imi plac, dar nu inteleg exact de ce, aici e o lista mai scurta, dar in principiu trebuie sa trec peste expresia la care tin atat de mult "nu ma intreba de ce, pur si simplu"
- promit ca imi voi face timp sa scriu mai des, nu e ca si cum as duce lipsa de subiecte
- si promit sa nu ma mai hazardez de lipsa de experienta/profesionalism, nimeni nu s-a nascut invatat si eu abia acum am inceput sa cresc
asa ca lasam complexele la o parte si ne concentram pe ce ne intereseaza... pe noi.

Concluzia zilei de azi a fost ca traim in lumea online-ului si trebuie sa facem parte din ea...o concluzie dureroasa pentru mine, care sunt destul de paralele cu noile tehnologii(chiar si cu alea vechi), dar in fiecare zi invatam si ne adaptam.

...si daca iti aduc o ciocolata, scrii si despre gargarita pe blog?